În contextul Ediției a Xll-a a Conferinței pacienților cu afecțiuni hepatice,  Asociația Pacienților cu Afecțiuni Hepatice din România (APAH-RO) atrage atenția asupra accesului la diagnostic și tratament al pacienților hepatici.

În perioada 29-31 octombrie se desfășoară în format on-line a dousprezecea ediție a Conferinței Naționale a Pacienților cu Afecțiuni Hepatice. Evenimentul va da ocazia pacienților să interacționeze pentru prima dată virtual cu medici din întreaga țară atât pe probleme hepatice, cât și pe afecțiuni conexe, cum ar fi cele reumatismale sau hematologice.

Conferința reprezintă un prilej de a da un nou semnal de alarmă asupra situației în care se află pacienții cu hepatite virale și de etiologie nonvirală (steatoze hepatice).

Astfel, APAH-RO atrage atenția că pe fondul celui de-al doilea val al pandemiei de COVID-19, se remarcă numărul redus de pacienți care au accesat terapia antivirală, în special pe programul Cost/Volum/Rezultat în hepatita C. Printre cauze, se află dificultatea de accesa unele servicii din spitale, programările destul de târzii în unele cazuri, dar și teama pacienților de a nu ajunge în spitale și a se infecta cu noul coronavirus sau de a nu fi depistați cu COVID-19.

 De asemenea, un alt factor este rata de testare extrem de scăzută comparativ cu ultimii ani, care a dus la o situație greu de anticipat la început de an. Multe programe de testare au fost abandonate și, chiar dacă medicii de familie au posibilitatea de a recomanda testarea, de a prescrie markerii virali pe analizele de bază pentru orice pacient asigurat din lista sa, suspect sau aflat în factorii de risc, în continuare numărul celor depistați este destul de mic.

În acest context, APAH-RO face apel către toți cei implicați să acorde o atenție deosebită testarii și identificării pacienților cu hepatite virale care au nevoie să ajungă la un medic gastroenterolog sau de boli infecțioase (acolo unde este posibil) pentru a primi terapia antivirală.

Este momentul să fim o echipămedici/autorități/asociații de pacienți și să gasim soluții pentru ca niciun pacient să nu rămână fără medicația de care are nevoie sau mai grav, să nu fie depistat la timp. Înțelegem situația critică în care se află sistemul de sănătate din România, dar pacienții cu afecțiuni hepatice nu trebuie abandonați. Circuitele din spitale sunt esențiale, astfel încât atât pacientul, cât și medicul să se simtă în siguranță. Să nu uităm că vorbim de o boală infecțioasă, dacă ne gândim la infecțiile cu virus hepatitic B, C sau B plus Delta, și, cu atât mai mult, trebuie să învățăm din experiența acestei pandemii“, a precizat Marinela Debu, președinte APAH-RO.

„Chiar dacă suntem în condiții de pandemie și aproape tot timpul ni-l ocupăm cu pacienții cu infecție Sars-CoV-2, eu cred că toate afecțiunile cronice trebuie să fie monitorizate. Exact așa cum se întâmpla și înainte de criză. Pacienții cu afecțiuni hepatice cronice au nevoie de diagnostic, au nevoie de terapie și au nevoie, în general, de monitorizare. Cred că putem găsi acea variantă de echilibru în care clinicile de specialitate, de boli infecțioase sau de gastro-enterologie, să se poată ocupa de pacienții cu afecțiuni hepatice cronice chiar dacă pandemia va mai dura ceva timp de acum încolo. Cred că ar fi o greșeală destul de mare să existe un lockdown pentru afecțiunile cronice în general. Motivul este simplu. Acest interval de timp până se rezolvă pandemia să ducă la agravarea și lipsa de tratament chiar să își spună cuvântul mai târziu. Trebuie să găsim acele variante ca lucrurile să meargă în paralel: ceea ce ține de infecția Sars-CoV-2 pe de o parte și ceea ce ține de rezolvarea afecțiunilor hepatice cronice. Cred că asta este cheia lucrurilor care vor urma, mai ales că în momentul de față avem terapii noi care realmente vindecă dacă vorbim de hepatită C și într-o măsură mai mică la Hepatita B și la Hepatita B plus Delta.”, spune dr. Adrian Marinescu, medic specialist boli infecțioase Institutul Național de Boli Infecțioase Matei Balș.

O altă temere a pacienților este aceea că, odată cu finalizarea acestui Contract Cost/Volum/Rezultat, nu va exista o continuitate în acordarea terapiei antivirale și în continuare nu se vor găsi soluții pentru pacienții neasigurați, deși este absolut necesar să le acordăm o șansă la diagnosticare și tratament pentru a reintra pe drumul spre eliminare în conformitate cu obiectivul OMS.

Pandemia și rezervele pe care unii pacienți le-au avut de a se adresa serviciilor medicale de specialitate, au făcut ca numărul total de pacienți cu hepatită C care a accesat tratamentul în acest an (cifra din luna septembrie) să fie de 5142. În momentul de față, avem în derulare contracte care pot asigura tratamentul pentru 17600 de pacienți. Am început cu 5800 în 2015, a crescut numărul pacienților înrolați în anul 2017 la 12 000, iar în perioada 2018-2019, 13000 de pacienți., spune Adela Cojan, președinte CNAS.

„România a implementat multe lucruri bune în ultimii ani și este păcat să nu continuăm aceste eforturi. Este esențial să fie asigurată o continuitate în ceea ce privește accesul la terapii, depistarea afecțiunilor hepatice și a accesului cât mai urgent spre terapie a cazurilor pentru care medicul face recomandare în acest sens”, adaugă Marinela Debu.

Statisticile arată că în România trăiesc aproximativ 3 milioane de persoane cu boli cronice, dintre care peste 500.000 sunt bolnavi de HIV și hepatită. În contextul generat pe pandemia COVID-19, medicii – atât cei de boli interne, cât și gastroenterologii – au fost și continuă să fie suprasolicitați, iar clinicile de boli infecțioase sunt copleșite de afluxul de solicitări.

Spitalele de boli infecțioase au devenit spitale-suport COVID-19, ceea ce face ca accesul pacienților cu alte boli să fie restricționat, atât în ceea ce privește adresabilitatea la specialiști, cât și posibilitatea de a efectua analize, investigații și tratamente.

Situația este realmente critică pentru pacienții cronici, care, în aceste condiții, întâmpină dificultăți care – fără a exagera – le pot pune chiar și viața în pericol. În plus, întârzierea evaluărilor clinice și paraclinice și alterarea diagnosticării de etapă reprezintă potențiale riscuri precum cel al scăderii numărului de persoane nou- diagnosticate și al celui de pacienți care se tratează pentru infecțiile virale.

Afectarea de către restricțiile generate de pandemie a unei părți semnificative a actelor medicale, respectiv a accesului pacienților în spitale, a modului în care sunt efectuate evaluările clinico-biologice, a modului de prescriere și eliberare a medicației, a modului de relaționare cu medicul curant, cu psihologul și asistentul social (acolo unde este cazul), reprezintă pentru ambele categorii – medici implicați și pacienți – o provocare majoră ce poate avea grave consecințe.

Organizația Mondială a Sănătății recomandă ca, până în anul 2030, virusurile hepatitice B și C să nu mai reprezinte un pericol pentru sănătatea publică, țintă care este oricum greu de atins, dar pe care situația creată de actuala pandemie de COVID-19 o îngreunează și mai mult.

Leave a comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.